Întâlniri din lumi diferite

Pub / Bar

Clubul mirosea a butoaie cu vin răsturnate, a bodegă de pe timpuri. În fapt, nici nu era un club, era o casă veche, reamenajată la suprafaţă, un soi de pub cu grădină. Când simţea mirosul atât de pregnant de alcool, copilă fiind, traversa pe trotuarul celălalt al străzii. Dinăuntru se auzeau râsete şi înjurături, iar comentariile mamei erau mereu aceleaşi: "Lasă-i, sunt nişte beţivi! Nu te mai uita la ei! Să nu vină după noi!". Desigur, indivizii ameţiţi de aburii alcoolului nu aveau ochi pentru trecători şi nici minte să gândească asupra impactului imaginii lor în mintea necoaptă a copiilor.

Un Spiderman pitic şi gras dintr-un soi de pluș atârna hidos de un copac înălţat în curtea terasei înţesate cu bănci îngheţate. Frigul pătrundea tăios printre hainele de tranziţie între toamnă și iarnă. Noaptea se coborâse în coloane de ceaţă, iar aerul era jilav. Ea acceptase să meargă în seara aceea alături de prietena ei la concert, doar pentru a-i face pe plac acesteia. Nu ştia cine cântă şi nici nu o interesa. Ieşea din casă, deci nu urma să îşi petreacă noaptea în compania cărţii rămase neterminate. Părea o idee mai bună. Nu putea nici renunţa la lecturarea ei, era suficient de captivantă prin conţinutul expus realist, însă nu se simţea nici în stare să o continue, nu cel puţin când ploaia atârna sub norii grei pe cer, obturând lumina blândă a Lunii. S-a încumetat şi a ieşit.

Ce căuta acolo?

Prietena ei era extrem de entuziasmată de lansarea noului album al cântăreţului de care Ea personal nu auzise niciodată. Ţopăia şi se învârtea pe ritmurile antrenante oferite de DJ până la sosirea artistului. Ea nu prea îşi găsea locul. Iniţal erau cam vreo 10 persoane în antecamera în care urma să aibă loc concertul, dar în scurt timp, locul s-a umplut cu indivizi la o primă vedere înspăimântători. Nu le înţelegea vestimentaţia, cum nici stilul de viaţă în mod obişnuit. Oare aşa erau şi în viaţa de zi cu zi sau aşa îşi creeau ţinuta doar pentru apartenenţa la grupul de oameni care asculta genul acesta de muzică? Hip-hop sau rap? Nu era lămurită.

Concert lansare album

Oriunde privea, vedea bărbaţi în pantaloni largi, cu turul jos, hanorace largi, şepci colorate, bluze inscripţionate cu nume de trupe cunoscute, adidaşi coloraţi, chei majoritatea şi cu barbă. Avea un sentiment pătrunzător de teamă cu nivel în creştere. O întrebă şoptit pe prietena ei:

- Sunt periculoşi? Cel puţin aşa arată! Duri, fără milă, ca abia ieşiţi din penitenciar... arată ca aia din Prison Break...

Teamă cu fluturaşi în stomac

Pe amica ei a bufnit-o râsul şi a continuat să danseze. I-a şi spus ceva, dar muzica era deja prea tare, acoperea volumul vocii obişnuite. După mai bine de 2 ore de aşteptare faţă de ora anunţată pentru concert, şi-a făcut apariţia şi artistul, ce a fost întâmpinat cu ovaţii şi fredonarea unui refren al unui cântec, se pare cunoscut, de-al lui.

Într-o secundă camera s-a umplut până la refuz. Prietena ei a ţâşnit mai în faţă pentru a face fotografii, eventual poate prindea şi ocazia unui selfie cu cântăreţul. Ea a rămas undeva pe un scaun, lângă bar, privind la mulţimea oamenilor cu spatele la ea, îndreptaţi către scena improvizată. Era stingheră şi habar nu avea ce să facă, cum să se comporte. Eventual aplauda la finele fiecărei melodii. Din colţul celălalt al camerei, o privea El. O studia atent şi îi părea amuzantă prin felul în care stătea aşa retrasă şi clar adaptându-se la atmosferă ca nuca în perete. Văzu ce bea şi îi mai comandă un suc. Se apropie de Ea, ca leul spre o gazelă siropoasă. Îi oferi sucul, Ea refuză politicos, El insistă, iar Ea acceptă într-un final, dorindu-şi cu ardoare revenirea prietenei ei lângă ea, pentru a pleca. El îi zâmbi şi o luă de mâna ce deja îi tremura. O apucă cu fermitate şi o trase după El. Ea intră în panică. Pe terasă abia mai putea respira. El o privea nedumerit.

- Ți-e rău? Te pot ajuta cu ceva? Bea o gură de suc!

Îl ascultă, respirând rapid şi neputând să îşi stăpânească bătăile inimii. El o mângâie uşor pe mână şi o invită să se liniştească puţin. S-au aşezat pe banca ce avea o salteluţă crem, iar după vreo jumătate de oră de discuţii intrară împreună la concert în căutarea prietenei şi a unui pix, pentru schimbul de telefoane. Din pricina emoţiilor, uitaseră că îşi pot memora numerele în telefoane...

Autor: Corina Diaconescu

Pahar de suc